duminică, 4 septembrie 2011

Pierdut in timp

Azi dimineata stateam pe balcon, simteam nevoia sa-mi scot gandurile la aerisit, sau poate ..poate doar trebuia sa am timpul ala singura, fara mama care sa ma bata la cap , fara soramea , fara tata, doar eu, singura in spatiul ala mic. Nu trebuia sa fie un spatiu mare, era de ajuns sa fiu doar eu in el si imi convenea, pentru ca asa puteam sa ma aud gandind, sunt multe care mi-au trecut prin gand, inceperea unui nou an scolar, apropierea de Bac , si cu venirea acestuia si alegerea unei facultati, . tin sa precizez ca trec in clasa a 11-a, si mai am putin timp de gandire. Ma-m mai gandit la ceva, la faptul ca am sa implinesc curand 18 ani, intr-un fel mie teama, ma asteptam sa fie altfel, ma asteptam sa fiu fericita, doar ma asteapta majoratul petrecerea, independenta. Mda...independenta, libertatea ha?...Nu ma ...simt...libera cum sa o spun?...Cum poate un om blocat de intrun singur loc  sa se numeasca independent?
Presupun ca ..nu prea poate:-?....As fi vrut ca pana la 18 ani sa realizez atatea, dar am realizat atat de putine, aveam atatea vise si majoritatea s-au spulberat unul dupa altul, ...inca o zi ha?....Cat de repede trec, una dupa alta, ... uneori ma intreb oare cum ar fi daca am putea sa oprim timpul, sa ramanem copi pe vecie? 
Dar in timp ce ma gandesc la asta am mai realizat ceva, iar am pierdut alt timp alte secunde pretioase in care as fi putut face ceva poate mai folositor dupa cum ar spune mama. Asa ca lasasta pe alta data. Bye Bye

3 comentarii:

  1. Grea tema ai ales. Timpul si libertatea.
    Oricat de mult ne'am stradui noi sa le "descifram"...cred ca vor ramane tot timpul subiecte imprenetrabile.
    Timpul trece,cred ca asta este tot ce stim despre el cu adevarat. Pe cand libertatea este ceva ce nu prea se poate descrie. Stii cum e,ori esti liber,ori nu. Dar sa fii liber nu inseamna neaparat sa nu fii tinut sechestrat,legat etc etc. Cred ca libertatea adevarata este undeva in interior. Un feeling,o traire.
    Nu'ti face griji...nu trebuie sa realizezi prea multe,pentru a fi implinita.Dar,ceea ce ai realizat (oricat de putin ar fi) trebuie sa te reprezinte pe tine,sa fii mandra de ceea ce e al tau.
    Foarte frumoasa postarea...uite,m'ai pus si pe mine sa gandesc putin.:)

    RăspundețiȘtergere
  2. ooo..si eu cate am vrut (si vreau sa realizez) insa... vezi cum e ...viata asta ne joaca feste.

    RăspundețiȘtergere